Pornind de la o analiza a produsului intern brut, care arata ca cea mai mare contractie a PIB a avut loc in judetul Iasi, adica o diminuare a economiei cu 978 de milioane de lei, pana la 14,87 miliarde lei, Asociatia Oamenilor de Afaceri (AOA) Iasi, in parteneriat cu Asociatia Pro Asis, Asociatia Carmen si Asociatia Super Tineri au organizat o audiere publica pentru a gasi solutiile de sprijinire a mediului economic. Potrivit asociatiei, printre semnalele care arata o inrautatire a situatiei din judet se numara scaderea investitiilor straine cu 93% in trimestrul trei 2011, comparativ cu perioada similara din 2008, diminuarea numarului de angajati cu aproape 7.000 de persoane, pierderea a 40 de milioane de euro de la bugetul local prin transferul obligatiilor de plata ale sediilor secundare la unitatile mama sau cheltuielile bugetare mari pentru asistenta sociala. „Au aparut foarte putine propuneri din partea mediului de afaceri. De aceea noi mergem cu lucruri concrete, iar daca cineva se opune inseamna ca este impotriva dezvoltarii Iasului. Daca se invoca lipsa de timp sau de specialisti, facem noi totul ca sa mearga pentru ca ne cerem drepturile. Nu vrem ca oamenii de afaceri sa plece”, ne-a declarat Gheorghe Plesu, presedintele AOA Iasi.

Cinci masuri pentru salvarea economiei
In urma audierii publice s-au conturat peste 40 de propuneri de sprijinire, insa cinci dintre acestea au fost depistate ca putand fi realizate intr-un timp relativ scurt. Parte din ele au fost implementate cu succes in alte judete, iar de astazi vor fi inaintate si consilierilor ieseni.
1. Implementarea unei scheme locale de ajutor de minimis la nivelul municipiului Iasi, prin acordarea de facilitati fiscale la plata impozitului pe cladiri si terenuri pentru firmele iesene. „Fiecare firma are dreptul de a obtine un ajutor de minimis de 200.000 de euro la trei ani. Autoritatile nu trebuie sa le dea banii in mana, ci sa opereze scutiri de taxe. Sprijinul ar putea fi obtinut daca investitia ar depasi 500.000 de euro, daca se creeaza locuri de munca si daca nu se inregistreaza datorii”, a explicat Gheorghe Plesu.
2. Reducerea procentuala a tarifelor practicate de Apavital pentru producatorii mari. „Capitalismul spune ca pretul scade daca firma creste consumul, insa la noi este invers. Avem deja dezavantajul transportului mai scump, pentru ca trebuie sa traversam tara pentru a ajunge catre vest, insa daca si utilitatile sunt la un nivel mai mare firmele vor merge in alte zone. Forta de munca ieftina nu mai este un motiv suficient”, a adaugat presedintele AOA.
3. Scutirea de impozitul pe cladiri pentru proprietarii care si-au imbunatatit protectia termica a cladirilor, adica 40% din valoarea tamplariei montate pe o perioada de cinci ani.
4. Alocarea la costuri reduse a unui spatiu inchis special dedicat producatorilor ieseni pentru organizarea unei expozitii permanente cu vanzare de produse.
5. Publicarea pe site-urile autoritatilor publice a unei statistici privind terenurile care pot fi puse la dispozitia investitorilor si facilitatile aferente.

Cum poate fi sprijinita economia?
- obligativitatea lanturilor de magazine de a asigura 303 din spatiul de desfacere pentru producatorii locali;
- crearea serviciului City Marketing pentru promovarea oportunitatilor de afaceri locale;
- includerea in bugetul local a unei sectiuni pentru sprijinirea investitiilor;
- acordarea de facilitati firmelor care creeaza peste 25 de locuri de munca pe o perioada de doi ani sau care angajeaza tineri sau someri;
- eradicarea concurentei neloiale prin aplicarea acelorasi impozite si comerciantilor neinregistrati oficial.

Sursa: www.evenimentul.ro

Bahus ar fi mandru sa afle ca in cramele iesene vin tot mai multi vizitatori. Iar numarul lor ar putea fi si mai mare daca aceasta „nisa” ar fi promovata intens si daca tarifele ar fi accesibile si turistilor locali. In vara anului 2010, agentia ieseana de turism Icar Tours a demarat un proiect ambitios de reinviere a drumului vinului de Iasi. Timp de aproximativ un an, agentia a organizat la anumite intervale de timp degustari la Casa Olteanu, Cramele Copoului, Agroindustriala Bucium, Casa Bilius, Cotnari, Vinia si Muzeul Viei si Vinului din Harlau. „Este vorba despre o serie de evaluari si degustari. Am avut in jur de 20 de grupuri generate de noi, insa raspunsul pietei arata ca si alte agentii au avut cereri pentru astfel de evenimente. Noi credem ca vinul este parte din brandul turistic al Iasului. Drumul vinului se imbina foarte bine cu celalalt program educational al nostru – Tur de oras gratuit – pe care il vom continua din luna mai”, ne-a declarat Florin Barhalescu, directorul general al Icar Tours. Potrivit acestuia, tarifele au fost calculate in functie de numarul de vinuri degustate, locatie si numarul de persoane prezente, variind intre 30 si 85 de lei doar pentru degustare. La cerearea turistilor a fost disponibil si un pachet „city break” in cadrul caruia au fost vizitate trei crame.

Vinuri de traditie in pachete turistice.
Nici reprezentantii marilor podgorii nu si-au lasat oferta asteptata. Au facut pachete si s-au asigurat chiar ca turistii vor avea unde sa se odihneasca daca degustarea s-ar transforma intr-un chef adevarat. Pentru a-si convinge oaspetii de calitatile vinului, Cotnari propune un tur al Combinatului de vinificatie si al cramei, o degustare de vinuri si chiar o masa traditionala. „In planurile de viitor intra si restaurarea conacului care ar permite si asigurarea cazarii, insa acest lucru va fi posibil peste doi ani. Turistii care doresc sa ne viziteze sunt in mare parte organizati in grupuri sau delegatii”, ne-a spus Catalin Grecu, directorul de marketing al Cotnari. Pentru 15 euro, turistul poate beneficia de o degustare si un platou rece, care poate fi inlocuit cu o sticla de Grasa de Cotnari. Daca mai adaugati inca 20 de euro, pe langa degustare si un cadou ce cuprinde doua sticle de vin Grasa de Cotnari si Franucsa, puteti opta fie pentru o masa, fie pentru o vizita in crama si vinoteca. Daca doriti pachetul complet, tariful va fi de 55 de euro.

20 de turisti saptamanal
Vinul curge in paharele turistilor si la Agroindustriala Bucium. De la grupuri de studenti, pana la doctori si afaceristi, cu totii au platit pentru a retrai istoria cramelor cu o vechime de zeci de ani. „Avem pachete pentru vizitatori si chiar unitate in care ii putem caza. Pretul pentru degustare de vinuri este in jurul a 10 euro, la care se adauga costurile cu masa si cazarea. Iar doritori sunt, saptamanal avem cel putin 15 – 20 de turisti”, ne-a explicat Ionut Stoian, director executiv al companiei Agroindustriala Bucium. Dealurile cu podgorii, traditia viticola si gustul zecilor de sortimente de vinuri vor fi resurse care sa starneasca si pe viitor interesul pasionatilor si poate chiar sa contribuie cu un procent semnificativ la ridicarea turismului Iesean. (A. Isachi)

Sursa: www.evenimentul.ro

Obiective:
- Consolidarea si dezvoltarea durabila a sectorului productiv;
- Crearea unui mediu favorabil dezvoltarii durabile a intreprinderilor.

Beneficiari eligibili:
- Microintreprinderi
- Intreprinderile mici;
- Intreprinderile mijlocii;
- Societatile cooperative.

Activitati eligibile:
- Infiintarea, modernizarea si acreditarea laboratoarelor de incercari si etalonari;
- Implementarea si/sau certificarea sistemului de management al calitatii ISO 9001 (produselor si/sau serviciilor), sistemelor de management al mediului ISO 14001, EMAS sau echivalente, sau sistemului de management integrat calitate/mediu, sau de acreditare a laboratoarelor;
- Etichetarea ecologica;
- Certificarea produselor/serviciilor/proceselor.

Cheltuieli eligibile:
1. Cheltuieli pentru infiintarea, modernizarea si acreditarea laboratoarelor de incercari si etalonari;
2. Cheltuieli pentru dotarea laboratoarelor de incercari sau etalonari;
3. Cheltuieli aferente implementarii si/sau certificarii sistemului de management al calitatii ISO 9001, a sistemelor de management al mediului ISO 14001, EMAS sau echivalente, a sistemului de management integrat calitate/mediu sau a SR EN ISO/ CEI 17025:2005 Cerinte generale pentru competenta laboratoarelor de incercari si etalonari;
4. Cheltuieli aferente etichetarii ecologice;
5. Cheltuieli aferente certificarii produselor, proceselor si/sau a serviciilor destinate intreprinderilor, ca activitati integrate proceselor productive.
Conditii de finantare
Buget apel de proiecte: 85,5 milioane lei.

Valoarea sprijinului financiar nerambursabil acordat: maximum – 840.000 lei.

Intensitatea maxima a sprijinului financiar nerambursabil acordat din totalul costurilor eligibile este de:
- 70% din totalul cheltuielilor eligibile pentru microintreprinderi si intreprinderile mici,
- 60% din totalul cheltuielilor eligibile pentru intreprinderile mijlocii.
Termene limita
1. Apelul 3 de proiecte se lanseaza pe data de 28.11.2011 si va ramane deschis pana pe data de 28.02.2012 ora 16,00.
2. Inscrierea on-line a proiectelor se va deschide pe data de 15.12.2011 ora 9,00 in cadrul sectiunii speciale deschisa pe site-ul web al OI IMM http://poscce.mimmcma.ro.
3. Aplicatia de inregistrare on-line va ramane deschisa si se vor putea inscrie proiecte individuale pana la data de 28.02.2012 ora 16,00.

Sursa www.finantare.ro

Sursa: www.oradeiasi.ro

Sursa: www.oradeiasi.ro

4 milioane de euro – investitia intr-un depozit la Tomesti

In luna decembrie a acestui an, pe terenul fostului Comtom, din zona Tomesti, va demara construirea unui depozit de pastrare si ambalare de fructe si legume. Cu o capacitate de pastrare de 2.500 de tone, investitia are o valoare de aproximativ 4 milioane de euro si apartine companiei HD Transport. Jumatate din suma investita va proveni din finantare UE, prin Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR). Noua unitate de depozitare a fost proiectata pentru pastrarea merelor si strugurilor, marfa urmand a fi preluata atat de pe piata romaneasca, precum si din import. „Ma bazez in primul rand pe productia noastra de fructe, pe care o realizam in Republica Moldova, unde detin livezi pe o suprafata de aproximativ 80 de hectare. Pentru restul, vom colecta fructe de la producatorii din Romania”, ne-a declarat Anatolie Butnaru, managerul companiei HD Transport. Cea mai mare parte a productiei realizate in livezile detinute de firma in Republica Moldova se indreapta catre pietele de export, respectiv Rusia si Germania. Romania nu a reprezentat pana acum o destinatie pentru tirurile de mere recoltate in Republica Moldova pentru un motiv foarte simplu. „Neavand conditii de depozitare aici, nu am inceput nici un fel de negocieri cu lanturile de magazine. Abia dupa ce finalizezi unitatea de depozitare poti sa mergi sa discuti”, explica Anatolie Butnaru. Domnia sa spune ca Romania este o piata de desfacerea atractiva, pretul oferit anul acesta pentru mar in supermarket fiind unul foarte bun. „Marfa noastra corespunde criteriilor impuse de marile magazine, de la calibru, la cantitatea solicitata”, puncteaza managerul HD Transport, reamintind ca lipsa spatiului de depozitare a fost singurul impediment pentru a ataca retail-ul romanesc. In privinta strugurilor, se afla in discutie cu un producator din Buzau interesat de o colaborare in aceasta regiune. „Productie este foarte multa si nu este capacitate de depozitare. Marul il poti depozita incepand cu luna octombrie si il scoti in martie, cand are piata pret pentru vanzare”, precizeaza Anatolie Butnaru. Depozitul de la Tomesti urmeaza sa fie finalizat in decurs de 9 – 10 luni, astfel incat, in cursul anului 2012 sa devina functional.

Cartofii, ambalati si pastrati intr-un nou spatiu la Dumesti

Investitia de la Tomesti nu este singura care va acoperi nevoia de depozitare a legumelor din judetul Iasi. La Dumesti urmeaza sa fie construit un depozite pentru prelucrare si ambalare cartofi. Investitia, in valoare de aproximativ 4 milioane de euro, apartine firmei Arctic Energy SRL. Proiectul a fost realizat in cadrul Masurii 123 – „Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere”, prin PNDR.

1,6 milioane de euro intr-un depozit de fructe la Cotnari

O alta investitie aflata deja in curs de realizare apartine SC Cerasus Grup din Cotnari, care va construi un depozit pentru pastrarea si ambalarea fructelor. Valoare estimativa a investitiei este de 1,6 milioane de euro, din care 75 la suta reprezinta fonduri nerambursabile. „La sfarsitul anului 2011 trebuie sa avem incheiate lucrarile la platforma, sa fie montata structura de rezistenta si dotarile cu o serie de utilaje, precum cantarul sau motostivuitorul. In primul semestru din anul 2012 vom incheia constructia cladirii cu toate dotarile corespunzatoare, pentru ca in partea a doua a anului viitor sa dotam depozitul cu tehnica de frig si atmosfera controlata”, ne-a declarat recent ing. Danut Baianu, presedintele SC Cerasus Grup Cotnari.

Planul membrilor grupului este de a patrunde cu marfa autohtona in supermarket-uri. In acest scop, depozitul va fi dotat si cu o linie de spalare, sortare, calibrare si ambalare fructe. „La cirese, spre exemplu, intentionez sa le ambalez in caserole de diferite gramaje, pornind de la jumatate de kilogram si pana la doua kilograme, maximul pe care il achizitioneaza o familie obisnuita”, explica inginerul Danut Bainau. Depozitul, care va fi construit in comuna Cotnari, va avea o capacitate de stocare de 820 de tone calculata in mere si de 150 – 180 de tone, la cirese.

Sursa: www.evenimentul.ro

Producatorul de vin Cotnari a investit in acest an sase milioane de euro, in principal in extinderea capacitatii de depozitare, replantarea a 360 de hectare de vie si achizitia de tractoare si utilaje noi, a anuntat ieri compania.

“Anul 2011 este un an bun si din punct de vedere al vinzarilor, prefigurindu-se o crestere a cifrei de afaceri cu 6% fata de anul 2010. Exportul are, de asemenea, un trend crescator“, se arata intr-un comunicat al companiei.

Potrivit site-ului Ministerului de Finante, producatorul iesean de vinuri a inregistrat in 2010 o cifra de afaceri de aproape 85 milioane de lei si a avut un profit de 1,95 milioane lei. Anul trecut in cadrul companiei lucrau 282 de angajati. “Zilele caniculare si fara ploi din lunile iulie si august au accelerat procesul de coacere a strugurilor in podgoria Cotnari. In acest an au intrat pe rod inca 240 hectare de vie plantate acum trei ani, intre care si primele 12 hectare de Feteasca neagra si 8 hectare cu Busuioaca de Bohotin. In prezent, cu o suprafata de 1.350 de hectare de vie pe rod, vom produce in acest an peste 12 milioane de kilograme de struguri“, se mai arata in comunicat.

Ieri, a fost prima zi de recoltat la combinatul iesean, primele soiuri care merg spre vinificatie sint 750 tone de struguri de Frincusa si Feteasca Alba. “Dupa finalizarea recoltatului, vom defrisa aproximativ 360 de hectare din via «batrina», pe care tot in aceasta toamna o vom replanta. Cu aceasta suprafata, plantatia de vie tinara din ultimii cinci ani va ajunge la aproximativ 80% din totalul suprafetei de 1.710 hectare (1310 hectare vie tinara)”, precizeaza aceeasi sursa.

Firma a intrat in acest an pe mai mult piete noi, printre care Emiratele Arabe. “Imbucurator este faptul ca am reusit sa intram si pe noi piete, cum ar fi Emiratele Arabe, dar cel mai important este ca, in urma derularii unui proiect de promovare a vinului pe piata Rusiei (proiect derulat cu sprijinul Uniunii Europene si al guvernului Romaniei), avem deja rezultate concrete. Primele cantitati de vin au plecat spre Moscova, iar acum urmeaza sa demaram actiuni concrete de promovare la raftul magazinelor.”, se arata in comunicatul firmei iesene.

Principalii concurenti ai firmei pe piata interna sint Murfatlar, Jidvei, Vincon Vrancea si Cramele Recas.

Sursa: www.ziaruldeiasi.ro

Nivelul preturilor este de asemenea un motiv destul de important in alegerea magazinului, mentionat de aproximativ 46% dintre romani, cu un impact mai mare in randul femeilor sau a persoanelor cu venituri mai mici de 1.500 RON, dar mai putin luat in considerare de bucuresteni.
Varietatea gamei de produse alimentare si nealimentare se regaseste ca un criteriu important pentru romanii care prefera lanturile de magazine de tip hypermarket (43%), fara a aduce modificari in clasamentul final (locul 3 in top).
Prospetimea si calitatea produselor, desi ocupa locul 4 in clasamentul motivelor pentru care consumatorii aleg un magazin (16% din total populatie), este de o importanta relativ mica printre tinerii cu varsta cuprinsa intre 25 si 35 de ani, dar si a persoanelor care locuiesc in Bucuresti.
Alte criterii de o importanta relativa pentru cumparatori (sub 6%) sunt obisnuinta de a merge intr-un magazin anume (mai ales in randul romanilor care nu lucreaza), existenta promotiilor (cu un impact putin mai mare printre femei), personalul placut si posibilitatea cumpararii rapide (lipsa cozilor sau viteza achitarii la casa).
Datele fac parte din studiul Shopping Monitor realizat in noiembrie 2010 pe un numar de 737 de respondenti de peste 15 ani, din mediul urban, responsabili de cumpararea produselor alimentare si nealimentare din gospodarie, esantion reprezentativ pe regiuni istorice si grad de urbanizare. Metoda de culegere a datelor a fost cea a interviurilor telefonice.
GfK Romania
GfK Romania, fondata in 1992, este parte integranta a Grupului GfK. De peste 10 ani, GfK Romania este institutul numarul 1 de cercetare de piata din Romania. Activitatile sale sunt structurate in cinci segmente: Custom Research – cercetare cantitativa si calitativa Ad Hoc pentru o arie larga de industrii (bunuri de larg consum, telecomunicatii si IT, finante, retail, turism, auto, bunuri industriale), Consumer Tracking – cercetare continua pentru bunuri de larg consum, Retail and Technology – cercetare continua pentru bunuri de folosinta indelungata, Media – cercetare calitativa si cantitativa pe consumul de produse media si Healthcare – cercetare calitativa si cantitativa in toate domeniile medicale.
Infiintat in 1934 ca prima companie de cercetare de piata in Germania, Grupul GfK are azi mai mult de 150 de sucursale in 100 de tari de pe cinci continente. Grupul GfK este una din cele mai mari organizatii de cercetare de piata din lume. Pentru informatii suplimentare, vizitati website-ul: www.gfk-ro.com

Sursa: www.evenimentul.ro